Când părinții comunică cu copiii lor, ceea ce nu spun are adesea un impact la fel de puternic (sau chiar mai puternic) decât cuvintele rostite. Cei mici sunt remarcabil de pricepuți în a citi semnalele subtile transmise prin limbajul corporal, expresiile faciale și tonul vocii. Această abilitate înnăscută de a interpreta indiciile nonverbale face ca alinierea dintre comunicarea verbală și nonverbală să fie crucială pentru un părinte.
Adesea când trebuie să fim undeva la o anumită oră sunt agitată. Mai mult decât ar trebui. Știu asta și încerc să lucrez la asta: pregătesc totul cu mult înainte (ziua de dinainte, dacă se poate), o informez de program și de cum se va schimba rutina noastră zilnică, mă pregătesc pe mine înainte, ca apoi să am timp să o ajut pe ea să se îmbrace, să se spele pe dinți și altele. Cu toate astea, mi s-a întâmplat să cred că am reușit să îmi păstrez calmul, iar fetița mea să mă întrebe: Mami, de ce ești nervoasă? Deși aveam un ton calm, postura mea îi arăta că sunt încordată, nu relaxată (stăteam în picioare prea aproape de ea, când ea începea să se îmbrace pe covor). Deși replicile și tonul meu erau porivite, se vedea că nu îmi reglasem emoțiile. Iar postura mea era suficient motiv să o facă să intre în starea de luptă-sau-fugi, pentru că era amenințătoare. Deși nu aceea fusese intenția mea.
Cheia comunicării de succes stă în alinierea mesajelor verbale cu cele non-verbale. Atunci, copiii vor înțelege că ceea ce spunem este ce vom face și vor înțelege mai bine limitele și așteptările noastre. Când fiecare aspect al comunicării noastre susține același mesaj, acesta va fi unul clar.
Vă las mai jos câteva aspecte pe care să le aveți în vedere:
- comunicarea cea mai eficientă este când coborâm la nivelul copilului și facem contact vizual, când suntem suficient de aproape încât să nu ridicăm vocea sau să ne răstim
- expresia facială trebuie să fie în concordanță cu mesajul – dacă zâmbim sau râdem când îi spunem unui toddler să nu fugă de la locul de joacă îî transmitem un mesaj confuz: ne jucăm sau vorbim serios?
- uneori când vrem să arătăm că suntem serioși, expresia feței poate să pară dură, chiar amenințătoare (sprâncenele arcuite, nările deschise…știți voi). Creierul copilului poate interpreta asta ca pe o amenințare și atunci să declanșeze răspunsul de luptă-sau-fugi.
- un zâmbet cald goes a long way – îi transmite copilului că este în siguranță și astfel poate să se relaxeze și să asculte instrucțiunile
- aplecarea ușoară înspre copil în timpul conversațiilor importante arată interes și curiozitate
- încrucișarea brațelor poate fi interpretată ca defensivă sau amenințătoare
- poziționarea la nivelul copilului în momentele importante creează conexiune
- gesturile mari cu brațele pot fi intimidante pentru copii
- gesturi precum o mângâiere pe spate sau pe cap încurajează conexiunea
Acestea vor face ca mesajele să fie clare și consecvente. Pentru a ilustra mai bine importanța limbajului non-verbal, vă las mai jos câteva imagini. Nu-i așa că, deși nu știți ce spun persoanele, vă puteți imagina tonul si emoția?
În 7 noiembrie va fi ziua mea, așa că îmi doresc să o sărbătoresc alături de voi. Timp de o zi, toate cursurile vor fi la 15% reducere. De asemenea, pentru fiecare curs achiziționat veți primi un ghid PDF la
alegere din magazinul Grumpy Dumpling (trebuie doar să îmi trimiți un email la ilinca@grumpydumpling.com cu titlul ghidului pe care îl vrei).
Dacă aveați deja cursuri care vă interesează, acum este momentul cel mai bun! 🙂
Leave a Reply