Here’s a summary of the live that Daniela @hoinari_prin_lume and I had yesterday. It was in Romanian, but some of you wanted to get the information in English. So here it is:
– we talked about how it’s normal for a child (even an adult) to have days when they eat a lot, other days when they eat less. Stressing over that, trying to bribe the child to take “just one more bite” will turn mealtimes into a struggle (and an unpleasant experience).
– we provide healthy food, all food groups, but it is in the end the child’s choice how much to eat.
– we don’t use rewards or punishments for eating or not eating, because it moves the motivation from intrinsic to extrinsic: “I eat to please my parents”, instead of “I eat to feel nourished”
– we talk to our children about how the body feels when they’re hungry or full. We describe our own feelings.
– we mentioned that when our kids are grumpy, it’s good to offer some food. Often times, they are hungry, thirsty, or tired when they do feel unwell
– in my family, sometimes we have dessert on the same plate as the main meal, not after eating that (by dessert I don’t mean junk food, but anything sweet: a muffin, a pancake, sometimes biscuits and not daily). If dessert is served at the same time, it’s not perceived as a reward for eating, it’s just another food on the plate. It will not make the rest of the food look less desirable than the dessert for the child.
– we talked about the importance of serving snacks (or smaller meals) 1.5-2 hours before the meal. Otherwise, it might be a reason why the child is not hungry
– on the plate, I usually offer something that I have cooked, then some veggies and maybe a small slice of bread. That way, if she definitely doesn’t like the meal, she might try the veggies and bread
– cooking together has helped immensely. Kids taste and explore food while cooking and they also want to taste ingredients even if they usually wouldn’t like them (milk in muffins for my E). A few of us here on Insta are working on a surprise for you 😉 – I’ll let you know when it’s ready.
– Daniela and I talked about the fact that we don’t try to hide food in baked things, such as muffins or quiche. If we use ingredients that they don’t like, we tell them, and just encourage them to taste.
– taste buds change regularly (you might have different tastes in foods), so E. usually tastes everything if I remind her: Your old taste buds didn’t like eggplant. Let’s see if your new ones do. It works every time
– buffet-like meals, where we have food in the middle and everyone takes whatever they want and however much they want are a good idea for my family – when kids have choices, they are more likely to eat. It’s not someone who tells them what to eat, they decide.
– in both of our families, kids can sometimes decide what they want to eat
– we talked about snack and breakfast cards – to give choices. They are free to download here: shop.grumpydumpling.com
– it’s good to give kids access to cutlery and plates. Independence in the kitchen gives them more freedom to get involved
– we discussed about unrealistic expectations of what toddlers should be eating. We often expect them to eat as we do, because they move a lot. But they have tiny bodies
– we briefly discussed about BLW (baby led weaning) and how it went for us. Daniela was using a meal plan from Solidstarts.com.
– and we talked about how we encourage mindful eating: no tablets/phones, no toys. We sit down with our children and eat together, to model appropriate behaviour.
Hmm. I hope I covered everything. 🙂
Any questions?
Pentru că mulți dintre vorbitorii de limbă engleză și-au exprimat interesul în acest subiect, am scris ideile principale ale live-ului de pe Instagram cu mine și cu Daniela de la @hoinari_prin_lume. Dar m-am gândit că ar putea fi utile și pentru cei dintre voi care preferă să citească în limba română și care nu au 45 de minute să vadă ultimul live din Mămici la cafea.
Iată câteva aspecte pe care le-am menționat:
– este normal ca un copil (chiar si un adult) sa aiba zile in care mananca mult, alte zile in care mananca mai putin. De aceea considerăm că dacă le promitem recompense copiilor pentru că mănâncă sau dacă insistăm spunând „doar o singură mușcătură” va transforma ora mesei într-o experiență neplăcută și va face mâncatul să fie un lucru pe care copilul îl face pentru noi, nu pentru ei.
– rolul nostru este de a oferi mancare sanatoasa, variată, dar este pana la urma alegerea copilului cât va mânca.
– nu folosim recompense când mănâncă sau pedepse atunci când nu fac asta, deoarece mută motivația de la intrinsecă la extrinsecă: „Mănânc pentru a le face pe plac părinților”, în loc de „Mănânc pentru a fi sătul”
– vorbim cu copiii noștri despre cum se simte corpul când le este foame sau când au mâncat suficient.
– am menționat că atunci când copiii noștri sunt morocănoși, e bine să oferim ceva de mâncare. De multe ori, le este foame, sete sau sunt obosiți atunci când se simt mârâiți
– in familia mea, cateodata avem si desert alături de felul principal, nu după (prin asta nu ma refer la junk food, ci la orice dulce: o briosa, o clatita, uneori biscuiti si nu zilnic). Dacă este servit în același timp, nu este perceput ca o recompensă (dacă mănânci, primești desert), este doar un alt aliment în farfurie. Nu va face ca felul principal să pară mai puțin apetisant decât desertul pentru copil.
– am vorbit despre importanta servirii gustarilor cu 1,5-2 ore inainte de masa. În caz contrar, ar putea fi un motiv pentru care copilului nu îi este foame
– pe farfurie, de obicei eu ofer ceva ce am gatit, apoi niste legume si poate o felie mica de paine. În acest fel, dacă nu îi place felul principal, ar putea încerca legumele și pâinea
– gătitul împreună a ajutat enorm. Copiii gustă și explorează mâncarea în timp ce gătesc și vor, de asemenea, să guste ingrediente chiar dacă de obicei nu le plac (laptele de vacă în brioșe pentru fetița mea).
– Eu și Daniela am vorbit despre faptul că nu încercăm să ascundem mâncarea în lucruri coapte, precum brioșe sau quiche. Dacă folosim ingrediente care nu le plac, le spunem și doar îi încurajăm să guste.
– papilele gustative se schimbă în mod regulat (s-ar putea să ai gusturi diferite față de acum o lună), așa că E. de obicei gustă câte puțin din tot ce are dacă îi reamintesc: vechilor tale papile gustative nu le plăceau vinetele. Să vedem dacă celor noi le plac vinetele. Funcționează de fiecare dată
– mesele de tip bufet, în care avem mâncare în cetrul mesei și fiecare se servește cu ce și cât dorește sunt o idee bună pentru familia mea – atunci când copiii au opțiuni, sunt mai dornici să mănânce. Nu e cineva care le spune ce să mănânce, ci ei decid.
– în ambele familii, copiii pot decide uneori ce vor să mănânce – am vorbit despre cardurile gratuite cu idei pentru mic dejun și gustare (sunt idei simple, ușor de pregătit cu micuții) – pentru a oferi opțiuni. Se pot descărca gratuit aici: https://shop.grumpydumpling.com/b/k4mFw
– este bine să le oferi copiilor acces la tacâmuri și farfurii. Independența în bucătărie le oferă mai multă libertate să se implice
– am discutat și despre așteptările nerealiste cu privire la cât ar trebui să mănânce copiii mici. De multe ori ne așteptăm să mănânce așa cum o facem noi, pentru că se mișcă mult. Dar au corpuri mititele, așa că nu au nevoie de multă energie să le miște
– am discutat pe scurt despre BLW (baby led weaning – autodiversificare) și despre cum a mers la noi. Daniela folosea un plan de rețete de la Solidstarts.com.
– și am vorbit despre modul în care încurajăm mâncatul conștient: fără tablete/telefoane, fără jucării la masă. Ne așezăm cu copiii noștri și mâncăm împreună, pentru a modela un comportament adecvat. În timpul mesei mâncăm și mai povestim despre ziua noastră.
Hmm. Sper că am acoperit totul. 🙂 Aveți întrebări?
Leave a Reply