Faptul că ai un copil de trei ani care nu a scăpat încă de scutece, NU spune despre tine că ești un părinte mai puțin bun. La fel cum unii învață să meargă sau să vorbească la vârste diferite, așa este și cu mersul la oliță. Trebuie să respectăm ritmul propriu al copilului. Pe lângă asta, sunt numeroși factori care pot să amâne această tranziție, precum: alte tranziții majore în familie, copilul are achiziții în alte domenii, ați avut perioade tensionate, în care v-a fost greu să vă găsiți suficient timp de conectare, mai ales de noi tranziții, sau copilul nu dă semne că este pregătit.
Așa că, tot ce trebuie să faci este să te gândești foarte bine la motivul real și sincer pentru care crezi că ar trebui să renunțe de scutece.
- Este pentru că le tot auzi pe prietenele tale povestind despre reușitele copiilor lor (copii care au aceeași vârstă ca al tău)?
- Este pentru că bunica îți amintește mereu că partenerul tău a scăpat de scutece la doar un an?
- Este pentru că te-ai săturat să fii singura care schimbă scutecele murdare?
- Este pentru că vecina s-a mirat când a observat că micuțul tău mai are scutec la vârsta asta?
- Este pentru că al tău copil este deja băiat/fetiță mare și ar trebui să știe să facă la oliță?
Dacă ai răspuns afirmativ la vreuna dintre întrebările anterioare, probabil că ar trebui să reconsideri motivele pentru care vrei să începeți această tranziție. Poți, desigur, să pregătești mediul și să îl expui pe copil la resurse și informații utile, însă nu este grabă.
Cum renunțarea la scutece nu se face peste noapte, este bine să implementezi mici schimbări și să abordezi conversații despre funcțiile corpului cu mult înainte de a începe cu adevărat procesul. Așa, când copilul tău va arăta semne că este pregătit, veți putea începe și nu va părea copleșitor, pentru că deja copilul va ști multe. În acest video scurt vei afla unul dintre lucrurile pe care i le poți spune chiar de acum, pentru a-l pregăti atunci când va veni vremea:
Înainte de a începe acest proces, încearcă să observi dacă copilul tău îți dă semne că este pregătit:
- Prezintă interes față de oliță? Dacă nu ai cumpărat una, o poți face alături de el. Pune-o în baie și vezi dacă îi trezește interesul. Mai multe despre alegerea oliței și cum să i-o introduci copilului în acest ghid.
- Face pișu mai rar în scutec și cere să stea pe oliță?
- Te anunță uneori când face (în timp ce face)?
- Uneori după somnul de prânz se trezește uscat?
- Poate să-și exprime nevoile verbal?
- Își poate trage pantalonii jos sau să și-i pună pe el/ea?
- Este confortabil să se separe de tine, să se joace puțin până tu mergi la baie, până îți usuci părul etc. – această tranziție trebuie făcută într-o perioadă în care copilul nu simte nevoia constantă să se lipească de tine, pentru că implică separare.
- Poate face lucruri care implică mai mulți pași, fără ajutorul tău? Noi ne gândim la mersul la toaletă ca la ceva simplu, când, de fapt, implică mulți pași: simți că vezica îți este plină, te oprești din ce faci, te duci la baie, îți dai jos pantalonii, apoi lenjeria, apoi te așezi pe toaletă, elimini, te ștergi, tragi apa, te speli pe mâini (care are și mai mulți pași). Poate copilul tău să rețină toți pașii și să îi urmeze?
Dacă poți răspunde afirmativ la măcar câteva dintre aceste întrebări, poți începe pregătirile. Pentru a-ți veni în ajutor, am creat Un ghid practic pentru renunțarea la scutece. Îl găsești aici:
Leave a Reply